Bolintin-Vale : Analiza SWOT

Mediul natural

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Capitalul și mediu natural (diversitate, varietate). Suprafața forestieră și geomorfologică a zonei de calitate superioară. Pădurile ocupă o pondere de 9%, fiind specifice zonei de câmpie (stejar, zăvoaie de sălcii, plopi), starea de sănătate a arborilor este bună, iar fauna este bogată. S-ar impune însă crearea unei rezervații naturale, pentru protejarea vegetației, în interes turistic, dar și pentru menținerea rolului benefic, revigorant al mediului înconjurător. Plantele medicinale sunt reprezentate de specii foarte variate. Apele de suprafață, respectiv Argeșul și Sabarul au domenii de utilitate conform STAS 4706-88. Apa de adâncime din al treilea strat freatic este potabilă din punct de vedere chimic. Plajele sunt favorabile turismului estival, fiind prezente în albiile minore (mai ales pe Argeș). Vizitele săptămânale ale locuitorilor din București reprezintă un potențial turistic cu posibilități de creștere. Relieful este folosit integral - intravilan 16%, terenurile agricole - 70%, drumurile - 2%, pădurile - 9%, albiile minore - 3%. Potențialul hidrografic este ridicat, poate fi folosit pentru diverse amenajări.

Inexistența unor sisteme integrate de management al mediului (eco-management). Colectarea gunoiului pe un amplasament neamenajat corespunzător, ceea ce duce la infestarea solului, a aerului și a apei. Exploatarea de material nisipos duce la scăderea cotei pânzei freatice cu consecințe de lungă durată asupra mediului. Poluarea mediului generată de materiale greu biodegradabile necolectate selectiv în vederea reciclării. Poluarea Argeșului generată de epurarea incompletă a apelor uzate menajere ale orașului, datorită dotării necorespunzătoare a stației de epurare. Poluarea atmosferei în localitate, generată de arderea combustiilor lichizi și solizi. Poluarea cu plumb din cauza emisiilor din traficul rutier. Apropierea de capitală (vest) atrage iarna, când bate crivățul, substanțe toxice, neafectând însă major mediul înconjurător. Deficit de spații verzi. Apa potabilă din gospodării nu este suficient filtrată, fiind preluată din primul strat acvifer freatic, situat aproape de suprafață (pietrișuri de Colentina, sub 10 m adâncime). Pasivitatea cetățenilor (lipsa de resurse organizaționale). Insuficiența unor resurse -fonduri de mediu locale.

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

Atragerea investitorilor care au resurse financiare în implementarea tehnologiilor. Implementarea unor programe / proiecte de mediu, "zonă" finanțată permanent de organismele internaționale. Construirea unei gropi de gunoi ecologice.

Neconformarea cu cerințele legate de mediu a unor agenți economici (activități umane). Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apă, canal) inclusiv în zone de colectare, deversare. Neaplicarea strategiilor modulare și a investițiilor reduse cu

Potențialul hidrografic poate fi folosit pentru diverse amenajări.

Turism de weekend în preajma albiilor minore, în ambientul de zăvoi al unor cabane de pe malurile râurilor Argeș și Sabar.

Habitatul ca o componentă antropică a mediului deține o pondere într-o continuă creștere, specifică unei localități peribucurește, care cu timpul va deveni cartier al acestui oraș. Mărirea inevitabilă a intravilanului se poate compensa prin extinderea legumiculturii, cerută de piața celor două orașe. Calitatea peisajului permite dezvoltarea turismului.

Impact mare asupra calității mediului, întrucât orașul este dezvoltat cu intravilanul între două râuri, Argeșul la vest și Sabarul la est, în caz de funcționare necorespunzătoare a amenajărilor hidrotehnice din amonte există pericolul inundațiilor.
Calitatea apelor subterane este diminuată de contaminarea acestora cu azotați și cu fosfați peste concentrația admisă pentru apa potabilă conform cu STAS 1342-1991. Deversarea apelor uzate, în emisar, epurate necorespunzător duce la infestarea solului și a pânzei freatice.
Calitatea apelor de suprafață este în scădere datorită agenților industriali din zona Pitești, Curtea de Argeș, a pesticidelor folosite în agricultură, precum și a depozitării deșeurilor menajere.

Mediul economic

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Existența unor capacități de producție în diverse domenii. Sistem comercial dezvoltat, datorită apropierii de București și a numeroșilor locuitori care lucrează în capitală. Sector de construcții puternic reprezentat (intern și extern). Privatizare avansată, inițiativă particulară activă (99% firme private). Există o pondere importantă a microîntreprinderilor, datorată unei fiscalități reduse. Se remarcă o creștere a veniturilor locuitorilor care lucrează în domeniul construcțiilor, mai ales în spațiul Uniunii Europene, materializate printr-o creștere semnificativă a investițiilor imobiliare. Oraș important pentru zona de nord a județului Giurgiu, atrăgând populația din localitățile învecinate (slab dezvoltate), datorită instituțiilor existente în oraș (judecătorie, tribunal, policlinică, spital, bănci, administrație fiscală și învățământ). Legumicultura practicată în cea mai mare parte pentru consum local.

Investiții reduse de capital străin în economia locală. Preocuparea pentru găsirea permanentă de noi resurse de venituri la bugetul local (ex. Utilizarea fondurilor de vânătoare pe baza unor taxe locale). Slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. Număr relativ mic de IMM-uri cu activitate de producție. Slabă reprezentare a activităților economice în sectorul agricol. Investiții reduse în segmentele cu valoare adăugată; se apelează la serviciile A.F. și P.F. Buget local auster, insuficiența resurselor bugetare. Creștere economică nesemnificativă.

Precipitațiile relativ scăzute pot fi un impediment în practicarea agriculturii performante. Sistem de irigații nefuncțional. Exploatarea în agricultură se face pe sole mici, ineficiente ca productivitate. Slaba exploatare a resurselor naturale și agricole existente Baza tehnico-materială modernă pentru sectorul agricol este foarte redusă. Resursele subsolului sunt puține, neputându-se dezvolta ramuri industriale specifice. Lipsa spațiilor comerciale și a capitalului împiedică dezvoltarea în continuare a comerțului. Starea proastă a drumurilor nu favorizează turismul.

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

Dezvoltarea orașului datorită apropierii de municipiul București, ca sursă de investitori și capital. Construirea unei fabrici de confecții.

Migrarea persoanelor cu inițiativă și capital spre municipiul București sau alte zone mai bine dezvoltate ale țării. Resursele bugetare insuficiente.

Utilizarea neadecvată a terenurilor duce la scăderea calității acestora și la obținerea unor recolte din ce în ce mai scăzute.


Regenerare urbană

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Așezarea la circa 30 de km de capitala țării, lângă autostrada București - Pitești, la răscruce de drumuri care leagă Muntenia, Oltenia și Ardeal. Rețeaua de transport rutier (autostrada București - Pitești). Rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Modernizarea echipamentelor de telecomunicații și extinderea telefoniei fixe și mobile. Existența unui lac de acumulare și a unui baraj pe râul Argeș care va alimenta cu apă brută stația de tratare a apei Crivina - Ogrezeni, amplasată pe teritoriul administrativ al orașului Bolintin-Vale. Proiect tehnic de execuție a unei stații de epurare a apelor uzate și a unei gropi ecologice pentru gunoi menajer. Localitatea dispune atât de materiale de construcții cât și de firme cu acest profil.

Rețeaua stradală de slabă calitate. Lipsa căilor ferate și distanța relativ mare până la prima gară și la aeroport. Zone poluate din cauza traficului de tranzit. Rețeaua de canalizare este veche, ceea ce face ca numeroase trasee să fie afectate de uzură sau defecțiuni locale, cu efecte negative majore, precum infestarea apei freatice. Sistemul de canalizare este impropriu, deservind doar 7% din populația orașului, iar apele uzate sunt deversate în râul Argeș fără a fi epurate corespunzător normelor de mediu. Apa potabilă consumată de populație din fântâni proprii este foarte dură, conținutul în calcar fiind la limita maximă admisibilă. Creșterea ritmului de execuție a locuințelor pe teritoriul orașului impune alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în sisteme centralizate, care să respecte normele de mediu. Nu există zone de agrement în interiorul localității, locurile de joacă pentru copii și parcurile nefiind amenajate.

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

Alimentarea generală cu apă potabilă a orașului Bolintin-Vale din stația de tratare Crivina - Ogrezeni. Amenajarea unui zone de agrement adiacentă lacului de acumulare. Vechimea orașului, trecutul istoric și monumentele sale pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului.
Inființarea unei sere în sistem de microproducție, care să satisfacă necesitățile interne și să asigure exportul, având în vedere experiența anterioară a locuitorilor în acest domeniu.
Resursele de care dispune localitatea și potențialul agricol pot asigura materii prime pentru dezvoltarea unei industrii mici. înființarea unei fabrici de mic mobilier pentru amenajări interioare, înființarea unei fabrici de confecții artizanale, în special
broderie albă.
Inființarea unei fabrici de marochinărie și încălțăminte, înființarea unei societăți comerciale care va avea ca activitate creșterea păsărilor.
Terminarea lucrărilor la Acumularea Ogrezeni-Crivina și refacerea sistemului rutier pot susține activitățile de turism.
Suprafețele mari de pădure creează un mediu curat propice pentru dezvoltarea turismului sportiv.
Folosirea străzilor existente pentru mijloacele de transport de mare tonaj va duce la degradarea imobilelor adiacente acestor drumuri și la degradarea accelerată a carosabilului.
Creșterea ritmului de execuție a locuințelor pe teritoriul orașului impune alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate în sisteme centralizate care să respecte normele de mediu.
Modernizarea străzilor din administrarea Primăriei, în funcție de traficul rutier preconizat.
Extinderea distribuției de apă potabilă în toată localitatea, avându-se în vedere oportunitatea racordării la stația de apă
Crivina - Ogrezeni.
Reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare, precum și realizarea unei stații de epurare în condițiile normelor existente de protecție a mediului.
Rezervarea sau achiziționarea unor suprafețe de teren pentru înființarea unor activități de producție sau prestări de servicii, în vederea creării de noi locuri de muncă. corespunzător normelor duce la infestarea solului și a aerului.

Utilizarea apei pentru consum din fântânile proprii poate duce la îmbolnăvirea populației. Deversarea apelor uzate, în emisar, epurate necorespunzător, duce la infestarea solului și a pânzei freatice. Colectarea gunoiului pe un amplasament neamenajat
Utilizarea în continuare a foselor septice va duce la infestări ale pânzei freatice, utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor.
Folosirea străzilor existente pentru circulația autovehiculelor de mare tonaj va duce la degradarea imobilelor adiacente acestor drumuri.
Extragerea materialului pietros din albia majoră și minoră a râului Argeș va duce la un dezechilibru ecologic, prin dispariția zăvoaielor, ca efect al modificării cotei pânzei freatice.

  Mediul social

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Sănătate

Personal medical cu pregătire superioară și medie. Legislația în vigoare permite persoanelor asigurate accesul la servicii medicale gratuite. Populația are acces la asistență medicală primară și ambulatoriu de specialitate în cadrul spitalului orășenesc (chirurgie, boli interne, cardiologie, obstetrică - ginecologie, pediatrie). Apropierea de București asigură rezolvarea la un eșalon superior a cazurilor dificile. Resurse umane cu calificare variată.

Cabinetele medicale sunt insuficient dotate atât la nivel de medicină primară, cât și în ambulatoriu de specialitate. Spații insuficiente în ambulatoriu de specialitate; inexistența unui cabinet de psihiatrie, ecografie, endocrinologie, boli de nutriție. Inexistența unei secții de boli infecto-contagioase în cadrul spitalului orășenesc. Fondurile alocate de stat sunt insuficiente pentru funcționarea spitalului. Cheltuielile curente ale unităților sanitare nu sunt acoperite. Plafonul stabilit pentru rețete gratuite și compensate este necorespunzător numărului de cereri, afectând actul medical. Insuficienta dotare cu aparatură medicală a Spitalului orășenesc. Lipsa sistemului de monitorizare și de evaluare a evoluției sănătății umane în raport cu calitatea mediului. Inexistența unui cămin-spital de bătrâni și a unui centru de plasament al copiilor abandonați. Insuficiența dotării cu calculatoare și a conectării la Internet. Inexistența unei creșe.


Educație

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Forță de muncă bine pregătită. 95% din cadrele didactice sunt titulare și au calificativul foarte bine. Școlile oferă consultații privind cariera. Cadrele didactice sunt cuprinse în programe de formare continuă. Unitățile de învățământ de pe raza orașului au spații corespunzătoare desfășurării în bune condiții a procesului de învățământ. Se află în construcție o sală de sport polivalentă modernă (150 locuri) cu termen de finalizare 15 mai 2004.

Lipsa psihologilor în instituțiile de învățământ și a cabinetelor de orientare profesională. Abandon școlar în rândul populației școlare rrome, la trecerea din ciclul primar spre cel gimnazial (11-13 ani). Dotarea laboratoarelor și cabinetelor depășită moral, precară sau inexistentă. Lipsa spațiilor adecvate și a dotărilor corespunzătoare pentru instruirea elevilor în domeniul tehnologiei informației la nivel gimnazial. Procesul instructiv nu asigură o corelare corespunzătoare între fondul teoretic, formarea deprinderilor și viitoarele meserii.

Biblioteci cu un mare fond de carte și săli amenajate pentru lectură. Interes special al părinților pentru pregătirea școlară și profesională a elevilor - peste 98% din absolvenții clasei a Vlll-a urmează învățământul liceal sau profesional (arte și meserii). Forța de muncă mediu calificată în număr mare. Numărul mare de absolvenți de învățământ superior.

Lipsa de perspective de realizare vocațională la mulți elevi este determinată de veniturile mici ale părinților, greutățile economice și reducerea numărului de activități din cadrul Clubului Elevilor (12 cercuri -1990, 4 cercuri - 2003), a lipsei spațiului adecvat și a unei dotări precare. Economia locală nu poate asigura locuri de muncă pentru absolvenții învățământului liceal, profesional și superior. Lipsa unor școli postliceale care să asigure calificarea în domeniile: economic, sanitar, asistență socială. Șomaj ridicat în rândul forței de muncă feminine. Delicventa juvenilă în creștere. Creșterea ratei șomajului. Lipsa unei zone sociale urbane (spații deschise pentru socializare). Disfuncționalități în parteneriatele sociale locale. Relații nedezvoltate între reprezentanții politici (partid, deputați, senatori, consilieri), cu cetățenii și societatea civilă. Lipsa ONG-urilor. Lipsa unei prese și a unui post de radio de informare locală. Insuficiența mijloacelor și resurselor (umane, materiale) pentru activitatea de educație ecologică. Inexistența unui sistem modern, atractiv și unitar de publicitate stradală pentru activitățile culturale. Slaba educație ecologică a comunității privind necesitatea colectării selective a deșeurilor. Lipsa unui program de colaborare între unitățile cu profil de mediu și sănătate și unitățile școlare, vizând problemele specifice de educație ecologică.

 

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

 

Valorificarea potențialului uman în vederea transformării orașului într-un puternic centru economic, cultural și de învățământ. Existența unor instituții de învățământ capabile să asigure pregătirea și reconversia profesională. Legătura pe care localitatea o are cu mare scriitor Dimitrie Bolintineanu poate fi valorificată prin atragerea turiștilor iubitori de literatură și istorie. Educație în materie de sănătate, mediu. Implementarea unor programe în beneficul sănătății. Obținerea de fonduri din donații și sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice. Implicarea comunității prin alocarea de fonduri din bugetul local pentru întreținerea și funcționarea unităților medicale. Vechimea orașului, trecutul istoric și monumentele sale pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului. Manifestările culturale "Dimitrie Bolintineanu" reprezintă un prilej de a face cunoscută localitatea pe plan național prin concursul de creație la care participă concurenți din toate zonele țării, dar și peți și critici consacrați.

Migrarea pacienților spre asistența medicală din spitalele din București, care sunt mai bine dotate. Migrarea tinerilor specialiști spre alte zone din țară, mai puternic dezvoltate sau în străinătate. Baza materială a instituțiilor de învățământ și cultură necorespunzătoare cerințelor momentului. Lipsa organizațiilor non-guvemamentale care să gestioneze programe în domeniul social (grupuri defavorizate, familii dezorganizate, tineri cu probleme de integrare socială). Nefuncționalitatea Casei de Cultură la nivelul cerințelor, face ca tineretul să caute alternative de educație informală, punând în pericol dezvoltarea ulterioară a personalității lor. Abandonul școlar în rândul populației rrome duce la insecuritate socială pentru tineretul de etnie rromă și uneori la delicventă.

 

Mediul social

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Sănătate

Personal medical cu pregătire superioară și medie. Legislația în vigoare permite persoanelor asigurate accesul la servicii medicale gratuite. Populația are acces la asistență medicală primară și ambulatoriu de specialitate în cadrul spitalului orășenesc (chirurgie, boli interne, cardiologie, obstetrică - ginecologie, pediatrie). Apropierea de București asigură rezolvarea la un eșalon superior a cazurilor dificile. Resurse umane cu calificare variată.

Cabinetele medicale sunt insuficient dotate atât la nivel de medicină primară, cât și în ambulatoriu de specialitate. Spații insuficiente în ambulatoriu de specialitate; inexistența unui cabinet de psihiatrie, ecografie, endocrinologie, boli de nutriție. Inexistența unei secții de boli infecto-contagioase în cadrul spitalului orășenesc. Fondurile alocate de stat sunt insuficiente pentru funcționarea spitalului. Cheltuielile curente ale unităților sanitare nu sunt acoperite. Plafonul stabilit pentru rețete gratuite și compensate este necorespunzător numărului de cereri, afectând actul medical. Insuficienta dotare cu aparatură medicală a Spitalului orășenesc. Lipsa sistemului de monitorizare și de evaluare a evoluției sănătății umane în raport cu calitatea mediului. Inexistența unui cămin-spital de bătrâni și a unui centru de plasament al copiilor abandonați. Insuficiența dotării cu calculatoare și a conectării la Internet. Inexistența unei creșe.

OPORTUNITĂȚI

PERICOLE

 

Valorificarea potențialului uman în vederea transformării orașului într-un puternic centru economic, cultural și de învățământ. Existența unor instituții de învățământ capabile să asigure pregătirea și reconversia profesională. Legătura pe care localitatea o are cu mare scriitor Dimitrie Bolintineanu poate fi valorificată prin atragerea turiștilor iubitori de literatură și istorie. Educație în materie de sănătate, mediu. Implementarea unor programe în beneficul sănătății. Obținerea de fonduri din donații și sponsorizări din partea persoanelor fizice sau juridice. Implicarea comunității prin alocarea de fonduri din bugetul local pentru întreținerea și funcționarea unităților medicale. Vechimea orașului, trecutul istoric și monumentele sale pot fi valorificate prin dezvoltarea turismului. Manifestările culturale "Dimitrie Bolintineanu" reprezintă un prilej de a face cunoscută localitatea pe plan național prin concursul de creație la care participă concurenți din toate zonele țării, dar și peți și critici consacrați.

Migrarea pacienților spre asistența medicală din spitalele din București, care sunt mai bine dotate. Migrarea tinerilor specialiști spre alte zone din țară, mai puternic dezvoltate sau în străinătate. Baza materială a instituțiilor de învățământ și cultură necorespunzătoare cerințelor momentului. Lipsa organizațiilor non-guvemamentale care să gestioneze programe în domeniul social (grupuri defavorizate, familii dezorganizate, tineri cu probleme de integrare socială). Nefuncționalitatea Casei de Cultură la nivelul cerințelor, face ca tineretul să caute alternative de educație informală, punând în pericol dezvoltarea ulterioară a personalității lor. Abandonul școlar în rândul populației rrome duce la insecuritate socială pentru tineretul de etnie rromă și uneori la delicventă.

 

Inapoi